La 17 ianuarie 2017 europarlamentarii își aleg președintele pentru următorii doi ani și jumătate. În cursa pentru funcția de președinte al Parlamentului European (PE) s-au înscris șapte candidați.

Şapte politicieni şi-au depus candidatura pentru preşedinţia Legislativului UE. Este vorba despre Eleonora Forenza (Stânga Unită Europeană–Stânga Verde Nordică, Italia), Jean Lambert (Grupul Verzilor / ALE, Marea Britanie), Gianni Pittella (S & D, Italia), Laurenţiu Rebega (Europa Naţiunilor şi Libertăţii, România), Helga Stevens (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Belgia), Antonio Tajani (PPE, Italia) şi Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia).

Este posibil, însă, ca mai mulţi deputaţi să intre în cursa înainte de fiecare tur de scrutin.

Antonio Tajani, un apropiat al lui Silvio Berlusconi, este favorit în cursă, după ce Verhofstadt a suferit o lovitură grea săptămâna trecută, când europarlamentarii liberali au respins vehement o alianţă cu mişcarea populistă italiană 5Stele, scrie Financial Times.

Preşedintele Parlamentului European este ales prin vot secret, iar câştigătorul trebuie să obţină 50% plus un vot.

Dacă după trei tururi de scrutin nu este ales nici un candidat, aşa cum sugerează sondajele că se va întâmpla, candidaţii cu cele mai multe voturi vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care preşedintele este ales cu majoritate simplă (cel mai mare număr de voturi). În caz de egalitate, este ales candidatul cel mai în vârstă.

Preşedintele P.E. coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive, precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate afacerile juridice şi relaţiile externe.

De asemenea, el sau ea semnează bugetul UE pentru ca acesta să devină operaţional, dar şi toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.

Majoritatea legislaţiei UE are nevoie de aprobarea parlamentului European, astfel că preşedintele instituţiei are un rol crucial în negocierile privind normele propuse de Comisie.

Liderii europeni, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul german, se tem că un P.E. divizat va provoca şi mai mult haos în politica europeană, într-o perioadă în care Bruxelles-ul încearcă să impună politici controversate privind migraţia, securitatea, pieţele de capital, băncile şi energia. Mai mult, Brexitul, care ar urma să fie demarat până la finalul lunii martie, duce blocul comunitar pe teren necunoscut.

Europarlamentarii îşi aleg marţi şi cei 14 vicepreşedinţi, iar miercuri dimineaţă cei cinci chestori. Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale. Ei sunt aleşi în mod similar cu preşedintele şi vicepreşedinţii.