Ritmul progreselor în cazul investigărilor fraudei în sistemul bancar este unul foarte lent. Acesta este principala concluzie formulată în cadrul audierii rapoartelor prezentate în Parlament de către Procurorul General interimar Eduard Harujen și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Sergiu Cioclea.

În şedinţa de vineri a Parlamentului, Eduard Harujen a menționat că au fost intentate 177 de cauze penale în problema furtului din cele trei bănci. În unele dosare se întrevăd fire de legătură cu funcționari publici și demnitari de stat, care ar fi influențat luarea unor decizii ce au dus ulterior la insolvabilitatea băncilor.

Harujen nu a dat prea multe detalii, nici nume, în afară de câteva deja vehiculate în presă, menționând că mai multe detalii ar prejudicia ancheta în desfășurare.

Procurorul General interimar a mai precizat că suma prejudiciului care rezultă din aceste dosare constituie 16,4 miliarde lei. Până în prezent s-a dispus recuperarea a circa 803 milioane lei, inclusiv din vânzarea activelor, clădirilor şi echipamentelor.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei Sergiu Cioclea s-a referit contractul semnat cu compania Kroll, care urmărește fluxurile de fonduri, creditele neperformante şi recuperarea banilor sustrași.

Cioclea a precizat că săptămâna viitoare va avea loc la Chişinău o întrevede cu reprezentanţii companiei Kroll pentru a vedea cum pot fi recuperate fondurile, în special cele care au nimerit peste hotarele țării.

Răspunzând la întrebările deputaților, ambii oficiali au subliniat că asemenea anchete nu se pot desfășura foarte repede.

„Tactica care am ales-o noi pentru investigație mi se pare una corectă, fiindcă ne permite să identificăm și să rupem în acest context funcționarii câte unul pentru a-i pune pe banca acuzațiilor. Să-i punem așa, încât probele să fie obiective și să stea la baza sentinței de condamnare. Foarte greu vom obține aceste sentințe. Se pune o presiune mare și pe noi, și pe instanță”, a declarat Harunjen.

Întrebat despre anchetele inițiate în alte state, procurorul general interimar a deschis unele paranteze cu privire la situația din SUA.

„Regula de bază este că fiecare stat își anchetează crimele săvârșite pe teritoriul său. Există o mică deviere de la această regulă, atunci când este vorba de dolarul SUA. Guvernul Statelor Unite are competențe de a investiga în toată lumea toate tranzacțiile dubioase care se referă la valuta lor. Când am făcut comisie rogatorie către FBI, am adus multe informații către colegii din SUA. FBI s-a informat și a purces la investigația lor proprie. Investigație care vine să ne ajute, pentru că ei au mai multe posibilități, atât instrumente tehnice, cât și de drept, pentru a putea identifica banii. Când banii vor fi identificați, compania Kroll va purcede la acțiuni civile pentru a fi puse sechestre și pentru a iniția negocierile pentru repatrierea banilor acasă”, a spubliniat el.

O parte din dificultăți ţin de colectarea probelor peste hotarele țării. Nu toate jurisdicțiile sunt dispuse să ofere informațiile necesare, deși unele au dat dovadă de receptivitate.

„Suntem în negocieri tehnice cu Bănca Centrală din Rusia. Sperăm că vom ajunge la o înțelegere privind semnarea unui acord de colaborare. Ce ține de Cipru, am folosit canalul tehnic dintre băncile centrale, dar cu susținerea Băncii Centrale Europene. Nu ascund că poziție companiei Kroll este că putem avea șanse mai mari dacă acționăm justiția americană, căci tranzacțiile au fost în dolari”, a declarat Cioclea.

După audierea celor doi funcţionari, deputatul Vasile Bolea a spus că „furtul secolului” a început atunci când statul a pierdut cota majoritară în Banca de Economii.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a solicitat să fie publicată o listă a persoanelor, inclusiv din rândul deputaților, care au luat împrumuturi mari de la BEM și nu le-au returnat, majorând astfel procentul creditelor neperformante.

„Țara trebuie să-şi cunoască eroii”, a spus Ghimpu.

Totodată, el a cerut să fie analizate acțiunile BNM în perioada anilor 2013- 2014, dacă a avut sau nu suficiente pârghii BNM pentru a interveni şi preveni agravarea situației.

Președintele PDM, Marian Lupu, a apreciat faptul că averea persoanelor implicate în cele 177 dosare penale se confiscă. Însă, după părerea sa, e necesar de creat o structură care ar comercializa aceste bunuri, valorificându-le, iar acest lucru ar reduce povara pusă pe umerii cetățenilor prin transformarea banilor sustrași în datorie de stat.