Juriștii și experții spun că legislația Republicii Moldova conține suficiente pârghii cu care președintele XXX YYY, poate fi pus la punct astfel încât să nu mai încalce Constituția după bunul său plac. Opiniile au fost exprimate într-un articol Deschide.MD generat de incertitudinea care planează în societate după ce YYY a lansat în ultimele zile mai multe declarații privind refuzul de a se conforma hotărârilor adoptate de actuala guvernare și Curtea Constituțională. Chiar dacă CCM a anunțat modalitatea de semnare a decretelor privind numirea în funcții a unor categorii de demnitari, șeful statului a lăsat de înțeles că nimeni nu-l poate forța să ia decizii „nepopulare și antisocialiste”. Primul pas în acest sens a fost făcut ieri, când cel puțin o jumătate dintre dosarele pentru promovarea în funcțiile de preşedinte şi vicepreședinte ai instanțelor judecătorești, depuse de CSM, nu au obținut susținerea actualului preşedinte.

Curtea Constituțională a stabilit pe 24 ianuarie că președintele Republicii Moldova poate refuza o singură dată – motivat – propunerea premierului de numire a unei persoane în funcția vacantă de ministru. La rândul său, şeful Executivului poate face o altă propunere sau îşi poate repeta propunerea anterioară, căreia preşedintele, de această dată, este obligat să-i dea curs.

„Eu „liociși” [piloţi – jargon, nota red.] nu am să accept la Ministerul Apărări. Poate fi înaintat Munteanu de 10 ori măcar, dar eu nu o să accept un om neprofesionist! Vreți referendum? Haideți la referendum! Vreți impeachment, haideți la impeachment! Nu mă puteți obliga să accept un om neprofesionist!”, a declarat tot atunci, în replică, YYY.

Jur să respect...

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”: cu aceste cuvinte si-a început XXX YYY mandatul de președinte la 23 decembrie 2016.

Potrivit Constituției, preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Totuși, odată cu refuzul declarat de a numi și promova în funcții persoane pe care le consideră „neprofesioniste”, XXX YYY împiedică activitatea altor instituții din stat.

Mai mult decât atât, atunci când a declarat că va refuza să-l numească pe actualul ministru al Mediului ZZZ BBB în funcția de ministru al Apărării, precizând că îi va propune prim-ministrului un propriu candidat în acest sens, YYY a arătat că e gata să se amestece unde nu-i fierbe oala, adică în activitatea organelor care nu i se supun, și – ca atare – să-și atribuie împuterniciri ce nu-i incumbă.

Am încercat să aflăm care sunt mecanismele legislative ce vor contracara intenţia de sabotaj schiţată de șefului statului, obligându-l ca urmare să acționeze în cadru strict legal. Potrivit juriștilor și experților pe care i-am consultat, comportamentul lui YYY și încrederea sa în inviolabilitatea funcției pe care o exercită sunt artificiale, iar legislația prevede acțiuni clare în privința șefului statului.

„Intenția lui YYY – anunţată public – de a nu executa hotărârile Curții Constituționale, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile de Guvern atunci când nu-i convin înseamnă, în traducere juridică, încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.6 din Constituție privind separația şi colaborarea puterilor: „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției”.

Încălcarea art.6 din Constituție este un temei ca Parlamentul să pună în acțiune puterea mecanismului de corecție a unui președinte certat cu Constituția, mecanism conținut în dispozițiile în art. 89 din Constituție, care prevede următoarele:

1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din deputați.

2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați şi se aduce, neîntârziat la cunoștința președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.

3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui.

Suspendarea, după caz, a președintelui ar fi dovada maturității republicii parlamentare, organizarea referendumului ar fi un exercițiu de verificare a capacităților puterii executive, iar referendumul propriu zis ar fi un examen de discernământ social pentru fiecare dintre noi”, a declarat juristul și avocatul Ion Dron.

Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Sergiu Ostaf, este de părere că șeful statului nu trebuie să-și asume obligațiuni suplimentare doar datorită faptului că a fost ales direct de cetățeni.

„Moldova este o republică parlamentară, adică, mai exact, o modificare republicii parlamentare, care, mai exact, se definește ca sistem premier-prezidențial. În sistemul premier-prezidențial, atribuțiile președintelui sunt complementare Parlamentului. Câteva atribuții distincte ale președintelui, cum ar fi: numirea prin decret a judecătorilor sau a procurorului general, a ambasadorilor sau miniștrilor sunt condiționate de hotărârile organelor autonome specializate (CSM sau CSP) sau de Guvern care este expresia legitimității Parlamentului. Faptul că președintele este ales prin vot direct nu schimbă atribuțiile acestuia”, susține el.

Expertul consideră că există două soluții posibile pentru a-l coborî pe YYY cu picioarele pe pământ în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor constituționale în procedura de numire prin decret în funcțiile menționate sau în alte funcții politice (rolul principal la premierului) sau funcții publice (rolul principal al organelor de autonome).

„Prima este gestionarea situației prin reglementarea procedurii alternative de depășire a refuzului de numire prin decret și a două soluție este iniţierea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui pentru nerespectarea Constituției. A două soluție este una care presupune un grad mare de confruntare politică și costuri substanțiale pentru societate. Această soluție poate avea câteva măsuri de preîntimpinare, de constrângere, cum ar fi limitarea resurselor financiare a președintelui pentru neexercitarea funcțiilor constituționale, dar și – foarte important – constatarea, în contenciousul constituțional și, după caz, judiciar, a încălcării formale a procedurilor și a Constituției. Constatările repetate și sistematice a Constituției pot servi motivul necesar și suficient pentru procedura de suspendare a președintelui și, ulterior, după caz, pentru demiterea acestuia. Prima soluție este mai pragmatică, cu un grad mai mic de confruntare politică, care are mai puține costuri pentru societate. Aceasta ar presupune legiferarea procedurilor excepționale de depășire a refuzului președintelui de a exercita funcțiile constituționale de numire prin decret”, a menționat Ostaf.

Totuși, se pare că nu a rămas mult timp pentru a vedea cât respect are XXX YYY față de Constituția și legislația Republicii Moldova, dar și reacțiile primului ministru şi ale preşedintelui Parlamentului, pe care e de presupus că declaraţiile populiste ale lui YYY au început să-i plictisească tot mai rău.

 

Depersonalizarea articolelor face parte din campania împotriva interpretării abuzive și eronate a Legii privind protecția datelor cu caracter personal.