România și Republica Moldova se sincronizează nu doar pe dimensiunea reformelor în justiție, dar și pe cea a scandalurilor care apar în acest domeniu. Unii au împrumutat de peste Prut noțiunea de ”telejustiție”, alții - ideea protestelor ca forma de presiune pe anumite investigații. Și parlamentarii au împrumutat tactici - de exemplu: chemarea la raport a celor care îndrăzneau să încalce înțelegerile ”consfințite” în alianță.

Zilele acestea ne-am convins că cel puțin două astfel de situații au fost ca ”trase la indigo”. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi a povestit la Forumul pe justiție desfășurat joi și vineri la Chișinău, cum în 2007 a primit o solicitare de a se prezenta la Parlament pentru a da niște explicații, iar ea a refuzat să meargă. ”Am trimis un răspuns prin care am anunțat că refuz să mă prezint pentru că eu nu sunt subordonată Parlamentului și nu am de ce să fiu citată acolo. Dacă cineva e nemulțumit de activitatea mea nu are decât să inițieze procedura de demitere a mea”. 

”Deja vu” în 2013, la Chișinău. După reținerea fostului șef de la FISC - Nicolae Vicol -  fracțiunea PLDM l-a ”citat” la ședințe de partid de cel puțin trei ori pe șeful CNA, însă cel din urmă a refuzat să se prezinte. 

„Directorul CNA, Viorel Chetraru, anunță că nu va da curs convocării de a se prezenta la sediul PLDM și nici la sediile altor partide, daca vor exista solicitări asemănătoare. Domnia sa apreciază că aceasta convocare, făcuta tocmai acum, este încă o incercare de presiune asupra CNA. […] Directorul CNA anunță ca este gata să se prezinte în plenul Parlamentului sau la comisiile parlamentare, dacă vor exista solicitari în acest sens”, scria atunci CNA într-un comunicat remis presei. 

Șefa DNA spune că în cazul ei decizia de a-i refuza pe parlamentari a stârnit un val de nemulțumiri. ”La momentul respectiv a fost foarte mult dezbătută atitudinea mea. Unii au considerat-o ofensatoare, alții au considerat-o obraznică, însă eu am considerat că am respectat legea”.

La Chișinău, însă, supărarea celor refuzați a ajuns mult mai departe. Viorel Chetraru și restul angajaților CNA au fost interziși la Guvern. Prim-ministrul de atunci - Vlad Filat - luase decizia respectivă chiar dacă CNA era subordonat Parlamentului. În 2015 situația se repetă doar că de data asta - la alt nivel: premierul Valeriu Streleț îi cere lui Timofti demiterea lui Chetraru, după reținerea lui Vlad Filat. Majoritatea parlamentară, ca să-l salveze pe General de demitere, votează fulger ca instituția să treacă sub control parlamentar, astfel încât solicitarea lui Streleț să fie nulă. În tot acest timp PLDM-iștii acuzau CNA, la pachet cu alte organe de drept, că fac jocul lui Vlad Plahotniuc, amintind de fiecare dată că aceste instituții au fost partajate politic Partidului Democrat. 

Între timp, procurorii încearcă să legitimiteze curajului celor din organele de anchetă de a ignora interpelările venite de la deputați. Potrivit unei scrisori oficiale care a intrat în posesia redacţiei noastre, acuzatorii de stat intenționau să lase fără răspuns toate interprelările neîntemeiate ale parlamentarilor, iar gradul veridicității acestora urmează să fie stabilt tot de procurorii. Totodată, PG anunț că își rezervă dreptul să participe la diverse şedinţe ad-hoc sau diverse audieri, doar în cazul abordării unor probleme cu caracter general de perfecţionare a legislaţiei.

Și dacă în România, ingerințele politicului în activitatea organelor de drept s-a manifestat, după cum spune șefa DNA, prin comentarii mai mult sau mai puțin amabile, la Chișinău intimidarea a atins de fiecare dată cote inacceptate într-un stat de drept. Pe lângă cele două cazuri amintite mai sus, CNA-ul a fost supus permanent unor reforme impuse de asociații de avocați, cu clienți cercetați penal pentru corupție, care tot timpul au fost interesați de instabilitate în activitatea centrului. Despre asta a vorbit și Viorel Chetraru într-un discurs critic, la forumul moldo-român. 

Detalii: Discurs fără precedent // Viorel Chetraru dă de pământ cu reformele anticorupție din R.Moldova