Premierul Pavel Filip a solicitat Cancelariei de stat să prezinte un raport pentru Cabinetul de Miniștri despre cum au fost cheltuiți banii europeni, ca urmare a raportului întocmit de Curtea Europeană de Conturi cu privire la finanţarea Republicii Moldova în perioada 2007 - 2015.

„Noi am demonstrat deja partenerilor noștri că, spre deosebire de guvernările trecute, suntem foarte determinați să avansăm pe calea reformelor și consolidării instituțiilor statului. Nu vreau, cel puțin să mai trag obrazul pentru alții. Pentru că deja acest Guvern a fost în situația să repună în conturile trezoreriale niște sume de bani care au fost utilizate de către guvernele precedente în alte scopuri. ", a spus premierul

Prim-ministrul a cerut Cancelariei de Stat să pregătească "un raport cît mai detaliat cu privire la această asistență externă, dar și la principalele deficiențe care au însoțit-o", precum și propuneri de măsuri pentru remedierea acestor deficiențe. 

Pavel Filip a adăugat că au fost înăsprite pedepsele pentru infracțiunile care se referă la delapidarea fondurilor europene.

Amintim că Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat la începutul lunii septembrie raportul privind auditul finanțării Republicii Moldova în perioada anilor 2007-2015. Raportul special al CCE punctează că "puține elemente demonstrează că sprijinul din partea UE a contribuit la realizarea unor progrese" în ceea ce privește sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administrației publice. Cea mai săracă țară din Europa, după cum numește CCE Republica Moldova, a beneficiat - începând cu 2007 - de ajutoare financiare cifrate în total la 782 milioane euro: câte 37 euro pe cap locuitor. Aceasta este "cea mai ridicată sumă acordată unei țări din vecinătatea estică a UE", spun autorii raportului special.

De precizat este și faptul că mai mulți experți consideră că auditul finanţării Republicii Moldova în perioada 2007-2015 la care se face referire în Raportul Curţii europene de Conturi, este un audit de evaluare a performanței și nu a conformității care este adresat în mare parte Comisiei Europene.