Nu-i răspundeţi la telefon lui Renato, pentru că acesta o să vă înregsitreze. Nu mă credeţi, atunci răspundeţi-i şi o să vă convingeţi că am dreptate. Renato imprimă tot. Toate discuţiile telefonice. Până şi alea când greşeşte numărul.

Îi zbârnâie telefonul. Primul lucru pe care-l face e să activeze butonul de înregistrat convorbirile. Sau când sună el pe cineva, mai întâi se îngrijeşte să pornească mecanismul de imprimat şi, după aia, se întinde la vorbă. Lasă să fie. : Că cine ştie când o să-i folosească.

Pasiunea asta o are de vreo cinci-şase ani, de când a fost într-o vară la Flutura, la ţară, la o cumetrie a verişoarei sale, Ana, unde şi-a întâlnit toate neamurile, exceptând-o pe fiica acesteia, Lucia, şi tare s-a mai mirat că, deşi locuiesc în acelaşi sat, nepoata sa nu a venit la  petrecerea dată de mama sa. A doua zi, Lucia i-a spus că sunt înfurcite şi ca să-i demonstreze că mama sa e de vină, ca s-a purtat foarte urât cu ea, a pornit mobilul şi l-a pus să asculte toate înjurăturile pe care  i le-a proferat Ana. Atunci i-a şi venit lui Renato ideea să-şi înregistreze şi el toate discuţiile telefonice.

Din Flutura a plecat cu acest gând în cap şi, pentru început, s-a antrenat înregistrându-se pe sine, inclusiv cum trăgea apa la budă, apoi le-a imortalizat vocile vecinilor, când aceştia se clănţăneau la balcon. O dată au venit cu scandal la el, şi, una-două, a dat drumul difuzorului de la  mobil, făcându-i pe aceştia să se ruşineze şi să plece cu nasul în pământ.

Mergea la băute şi-şi imprima prietenii, tovarăşii săi de pahar sau partenerii de afaceri. Dar mai ales duşmanii săi. Ca peste un timp toate înregistrările astea să le facă publice, atunci când voia să-i înfunde .Sau când ei se răsculau contra sa, ştia cum să-i pună la punct.

Când rămânea  în restaurante, la chefuri, nu toată lumea observa că telefonul său era mereu pornit şi înregistra tot şi oamenii se dezlănţuiau, şi spuneau şi ceea ce nu ar fi spus altfel şi Renato  plescăia fericit din buze.

.Acasă, la el, şi-a copiat toate înregistrările astea pe stick-uri şi le păstrează într-un safeu special.

Pe lângă imprimări audio compromiţătoare,  mai are şi înregistrări video, la fel de compromiţătoare. Numai bune să-şi facă cnokaut adversarii.

Uneori, Renato are chef să-şi sune duşmanii şi să-i agreseze, să-i provoace, să-i înjure, să-i îngaleze, ca să-i scoată din pantaloni şi aceştia să înceapă să-l înnegrească. Mai mult nici nu-i trebuie.  Îşi freacă fericit palmele, când vede că mobilul fixează totul pentru eternitate.

Fără toate aceste înregistrări audio şi video, cu care în orice moment Renato îşi poate face kaput adversarii, nu ar valora nici cât o ceapă degerată. Dar aşa, el se simte foarte sigur pe sine.

Într-o zi, mi-a zbârnâit şi mie telefonul. Era Renato. Nu i-am răspuns. Cred că mă înţelegeţi de ce.

Nu-i răspundeţi la telefon lui Renato. Dacă nu vreţi să vă înregistreze vocea şi pe urmă să vă dea cu ea în cap, când o să vă fie lumea mai dragă .

NOTĂ AUTOR: Parantezele deschise de mine sînt cu caracter pamfletar și trebuie abordate ca atare