Preşedintele României, Klaus Iohannis, a refuzat să răspundă tiradelor lansate de Igor Dodon, proaspăt votat președinte al Republicii Moldova, reacționând ponderat și cu subînțeles la întrebările ziariștilor. De altfel, președintele României i-a făcut, subtil, o instrucție legată de protocol și bune maniere viitorului președinte al Republicii Moldova, care va intra în mandat după încheierea problemelor juridice legate de contestații și malversațiuni electorale, reclamate de participanții la turul doi al alegerilor prezidențiale din 13 decembrie din stânga Prutului.

„Nu ne-am referit la diferite interviuri ale diferitelor personalități politice din Republica Moldova. Noi ne referim la un demers foarte serios, foarte important și foarte necesar de clarificare a situației proiectelor și abordărilor din partea României pentru Republica Moldova. Pentru noi, indiferent cine spune, ce spune unul sau altul, Republica Moldova este foarte importantă și noi dorim să fim un partener care ajută Republica Moldova”, a declarat preşedintele României atunci când a fost întrebat cum va funcţiona grupul de lucru responsabil de acest plan de acţiuni în condiţiile în care Igor Dodon a cerut deja ratificarea tratatului de frontieră.

Jurnalist: — Îi veți răspunde la aceste declarații?

Klaus Iohannis: — Știți că există uzanțe diplomatice. Acum, chiar dacă domnul Dodon nu este încă Președintele Moldovei, va înțelege și domnia sa, încet-încet, cum se procedează între președinți...

Președintele României îi comunică implicit, domnului Dodon, că statura de președinte nu permite chiar orice, ci limitează comunicarea la nivelul potrivit partenerilor de discuție. Un președinte nu răspunde unui șef de partid al unui stat vecin, mai ales în spațiul public. Apoi, chiar și ajuns președinte, domnul Dodon trebuie să înțeleagă că, pentru a primi răspunsuri și pentru a avea un dialog, nedumeririle sale trebuie să fie rezolvate, mai întâi, cu administrația Republicii Moldova. Apoi pot fi elemente discutate de aceasta, de administrația statului, la nivelele tehnice și politice inferioare, cu cele ale altui stat. Având în vedere atribuțiile sale constituționale, reprezentarea simplă, fără atribuții executive, domnul Dodon are un spațiu extrem de îngust și strict al temelor de discuție cu omologii săi, inclusiv cu președintele României, care are responsabilitățile executive ale Politicii Externe, de Securitate și Apărare.

În fine, pentru a avea o întâlnire la nivel, trebuie să existe o agenda adecvată, lucrată la nivelele tehnice și politice inferioare, pentru ca apoi președinții să o abordeze, iar contextul trebuie să fie unul adecvat. Niciodată nu va avea loc o întâlnire atunci când nu sunt respectate uzanțele și regulile minime de politețe, ce țin de discuțiile bilaterale și de respectarea poziției celuilalt. Domnului Dodon îi lipsesc azi detașarea de problemele identitare și istorice, care trebuie lăsate pe seama specialiștilor, indiferent de opțiunile sale personale, și respectarea drepturilor individuale ale omului, inclusiv dreptul de a alege și de a fi ales. Respectiv: dreptul de a fi funcționar și dacă ai și a doua cetățenie (deci dacă ești cetățean român, în cazul nostru) și dreptul la liberă exprimare, ca şi dreptul de întrunire și manifestare publică de protest, chiar dacă ești unionist. Până aceste puncte – de principiu! – nu sunt onorate, domnul Igor Dodon nu se poate întâlni cu președintele României, pentru că întâlnirea reprezintă și o validare politică a acestuia, nu numai reflectă un stadiu bun al relațiilor bilaterale.

Președintele ales, Igor Dodon, a reacționat la declarațiile președintelui României, Klaus Iohannis, insistând asupra unei scrisori deschise din primăvara acestui an, lansată în calitate de lider de partid. Din nou, abordarea pe Facebook și, implicit, în spațiul public a discuțiilor cu președintelui României e neuzuală, iar tonul polemic nu ajută deloc, pentru că președintele României nu se va angaja în dispute publice cu omologul său din Republica Moldova.

Indirect, Igor Dodon a primit răspunsul complet la doleanțele sale, în timp. Trebuie doar să învețe să citească aceste răspunsuri. Chiar și cu ocazia CSAT, președintele României, Klaus Iohannis, afirmă: „Obiectivul nostru este să ajutăm Republica Moldova să devină mai puternică, să aibă instituții mai puternice și să-și continue parcursul pro-european”. Deci se pune problema întăririi și reformării statului Republica Moldova în sens european. Acesta e obiectivul asumat de statul român. În perspectivă, când se va putea – integrarea europeană a Republicii Moldova. Deci să fim pregătiți pentru momentul oportun. Remarca marchează, indirect, și raportul real între donatorul de asistenţă și receptor ei, punându-l pe Igor Dodon la locul ce i se cuvine și arătându-i, în fapt, că raportarea la un donator binevoitor și fără condiții trebuie să se facă prin respectarea orientării strategice a statului al cărui președinte este și, totodată, prin respectarea regulilor de joc între state. Dacă nu, el va intra în irelevanță și va primi răspunsuri publice doar la nivel jurnalistic și politic/polemic, și nu va ajunge să discute ceva vreodată la București. O va face, în schimb, când va fi nevoie, premierul Republicii Moldova...