Executivul propune, prin intermediul unui Proiect de Hotărâre de Guvern, ca statul să „naționalizeze” pe un termen scurt acțiunile unor bănci de importanță sistemică. Potrivit documentului supus dezbaterilor publice, Guvernul va prelua acțiunile unor bănci pentru ca, ulterior, să le scoată la vânzare. Deși pe parcursul ultimelor 6 luni în acest sens s-au pronunţat șeful BERD, precum şi autoritățile de la Chișinău (care au arătat cu lux de amănunte care este scopul acestei decizii), există voci care consideră că este decizia este nepotrivită, luând în calcul experiența anilor 2014, când una dintre băncile unde statul avea acțiuni (BEM) a fost devalizată.

Poptrivit ultimelor informații, Ministerul de Finanțe a supus dezbaterilor publice un Proiect de Hotărâre de Guvern, prin intermediul căruia se dorește ca Agenția Proprietății Publice să fie împuternicită a întreprinde, din numele Guvernului, acțiunile necesare în vederea cumpărării și deetatizării acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică, inclusiv să negocieze și să semneze antecontracte, contracte de vânzare-cumpărare și alte acte.

Necesitatea implicării statului în vânzarea acțiunilor băncilor de importanță sistemică este determinată de autoritatea națională macroprudențială la expirarea a trei luni de la expunerea acțiunilor la vânzare pe piața reglementată sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacționare.

Perioada totală de deținere de către Guvern a dreptului de proprietate asupra acțiunilor cumpărate nu trebuie să depășească 90 de zile din data cumpărării acțiunilor. În această perioadă, Guvernul este obligat să asigure o guvernare corporativă sănătoasă a băncilor de importanță sistemică, în al căror capital deține acțiuni, respectând cadrul legal aferent activității băncilor și ținând cont de cele mai bune practici internaționale în domeniul guvernării corporative, inclusiv prin comportamentul organului de conducere al respectivelor bănci, care presupune administrarea acestora în mod profesionist şi pe baze comerciale.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, acest document se referă la două dintre cele mai importante bănci din Republica Moldova: Moldova Agroindbank (MAIB) și Moldinconbank (MICB). Aceste bănci au, la moment, pachete majoritare blocate de către BNM în urma unei suspecții de acționariat concertat (un grup de acționari ai unei bănci care iau decizii comune în cadrul Consiliului de Administrare ce sunt favorabile grupului dat). Astfel, MAIB are blocate în jur de 43% din acțiunile sale, iar la MICB sunt blocate 64% din acțiuni. 

Toată această istorioară, cu naționalizarea pe termen scurt a băncilor de importanța sistemică, a început încă după frauda bancară din 2014, când, din cauza acționariatului necalitativ și a deciziilor luate la acest nivel, au fost devalizate trei bănci importante din Republica Moldova, în una dintre care, şi anume BEM, statul deținea aproape 33% din acțiuni. 

La diferență de doi ani, în 2016, Banca Națională a Moldovei a decis să blocheze un grup de acționari de la MAIB, care dețineau aproximativ 39% din acțiuni. Analizând evenimentele care au avut loc în acea perioadă, ajungem la concluzia că este vorba despre acționarii care erau în jurul bancherului Stela Pahomi, unul dintre oamenii din anturajul lui Veaceslav Platon, supranumit Raiderul nr. 1 în spațiul CSI.

Detalii: Judecătorul Muruianu a anulat decizia BNM „ajutând-o” pe Stela Pahomi să rămână membru al CA la MAIB

            Schema prin care Stela Pahomi a pus mâna pe acțiunile de la MAIB

            Lista companiilor controlate de Platon care își caută noi proprietari

Tot din acea perioadă se caută și investitori cinstiți și de bună credință, care să cumpere cele 43% din acțiuni, însă toate eforturile de până acum au suferit eșec. Motivul real este că grupul de acționari blocat a atacat în judecată deciziile BNM, atât în Republica Moldova, cât și la curțile de arbitraj internaționale. Într-o astfel de situație, investitorii se tem că anume foștii proprietari ar putea, la un moment dat, să-i lase fără acțiunile noi cumpărate, în baza unei decizii judecătorești. Astfel, cumpărătorii pentru acțiunile MAIB, despre care anunța guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, în 2017 și 2018, nu doresc să-și asume aceste riscuri. 

Detalii: Termenul de vânzare a acțiunilor Moldova-Agroindbank, prelungit cu șase luni

             EXCLUSIV: Curtea de Arbitraj de la Stockholm a decis. Platon pierde războiul dus cu BNM pentru MAIB

Revenind la cel de-al doilea caz (Moldinconbank), vedem că situația este una similară şi, surpriză, are legătură cu același Veaceslav Platon. Acesta, în anul 1994, la doar 21 de ani, a devenit vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al „Moldindconbank”, funcție pe care a deținut-o până în 2004. Ulterior, după ce autoritățile au început să investigheze mai multe firme controlate de supranumitul raider nr. 1 din spațiul CSI, acesta a cedat locul său unor persoane controlate tot de el. Un argument este faptul că „Laundromatul” - sau spălarea celor 20 miliarde de dolari din Federația Rusă - a fost controlat de Platon și operat tot prin conturile Moldinconbank. 

La 1 februarie 2018, Banca Centrală anunța că „Moldindconbank" S.A. se află în cadrul regimului de intervenție timpurie, aplicat la data de 20.10.2016, ca urmare a constatării activității concertate a unui grup de persoane, care a achiziționat și deține o cotă substanțială în capitalul social al băncii în mărime de 63.89 la sută, fără permisiunea prealabilă, scrisă, a BNM, încălcând astfel prevederile Legii instituțiilor financiare.

------------------------------ „Aferent acţiunilor care aparţin grupului de persoane, a căror activitate concertată a fost constatată prin HCE a Băncii Naţionale a Moldovei din 20.10.2016 (63.89%), acestea au fost puse sub sechestru în cadrul unei cauze penale. Ulterior, pe parcursul lunii octombrie 2017, societatea de registru au informat banca despre ridicarea sechestrului. În ianuarie 2018, în conformitate cu prevederile legale, Comitetul de conducere al BC „Moldindconbank" S.A. a aprobat hotărârea cu privire la anularea unor acțiuni emise de către bancă și emiterea unor noi acțiuni, în mărime de 63.89 la sută din capitalul social al băncii, care urmează a fi expuse spre vânzare. În termen de cel mult 3 luni, de către o companie internațională independentă recunoscută va fi determinat prețul inițial de expunere spre vânzare al acțiunilor noi emise, iar ulterior acestea vor fi plasate spre vânzare la Bursa de Valori”, era menționat într-un comunicat de presă al BNM din februarie 2018. 

De aici vedem că atât acțiunile de la MAIB, cât și cele de la MICB au o istorie cu rădăcini mai vechi și care sunt compromise într-un anumit fel, lucru de care noii investitori fug pentru a evita riscurile de a rămâne fără banii investiți, dar și fără acțiuni. 

În acest context, autoritățile de la Chișinău au decis că o soluție bună pentru vânzarea acestor acțiuni ar fi „naționalizarea” pe termen scurt a acestor pachete de acțiuni, astfel încât noi investitori vor cumpăra de la stat acțiunile „curate” ale celor două bănci: MAIB și MICB.

Acest subiect a fost abordat și de șeful Biroului Băncii Europene de Reconstrucții și Dezvoltare (BERD), Dmitri Gvindadze, care a declarat că o astfel de „naționalizare” are ca scop aducerea în sectorul bancar a investitorilor cu reputație bună.

-------------------------------------- În cadrul unei conferințe de presă, Gvindadze a fost întrebat cum comentează decizia guvernării de a achiziționa pe termen scurt acțiunile blocate până când se găsește un nou investitor? 

„Astăzi este pus accentul pe cele trei bănci care sunt sub supravegherea BNM. Băncile sunt de valoare sistemică și alcătuiesc aproximativ 65% din sistemul bancar. De aceea și ne axăm pe aceste bănci; pentru că, dacă se schimbă situația, acolo vor fi efecte benefice și asupra altor bănci. Cât despre naționalizarea băncilor, acest lucru are un scop final de a aduce investitori financiari cu o reputație bună, ce vor aduce stabilitate de lungă durată. Recent am auzit mai multe comentarii referitor la naționalizare. Unele din ele au fost greșite din punct de vedere conceptual, altele au fost excesiv de politizate”, a declarat Dmitri Gvindadze.

----------------------------- Un alt lucru important care trebuie menționat este faptul că, după semnarea din noiembrie 2016 a Memorandumului dintre Republica Moldova cu Fondul Monetar Internațional, orice decizie luată în sectorul bancar, în special privind guvernanța băncilor, trebuie coordonată cu reprezentanții FMI. 

În concluzie, putem spune cu certitudine că statul vrea cât mai rapid să vândă acțiunile blocate la cele două bănci, aceasta fiind o continuitate a istoriei din sistemul bancar, după tranzacția de succes de la Victoriabank.