Consiliul Suprem de Apărare a Țării, instituția supremă în materie de securitate a României, condusă de președintele României și care reprezintă mecanismul pentru realizarea atribuțiilor executive ale Președintelui în materie de securitate națională, politică externă și de Apărare, a luat în discuție în ședința de marți, 27 septembrie, situația din Republica Moldova, un punct ce nu a fost anunțat inițial pe agenda oficială a CSAT, dar a fost subliniat de către președintele României, Klaus Johannis, după reuniune, în perspectiva alegerilor prezidențiale directe și a posibilității reorientării strategice a Republicii Moldova.

Iată și în ce termeni:

„Tot în domeniul relaţiilor internaţionale, am avut un punct pe ordinea de zi care se referă la relaţia dintre România şi Republica Moldova, o temă care este foarte importantă pentru noi, o temă care mă interesează foarte mult. Am constatat, în informarea făcută de ministrul Afacerilor Externe, un lucru care se observă şi cu ochiul liber. Relaţia noastră trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică şi mai previzibilă.

În consecinţă, pentru a îmbunătăţi abordarea relaţiei România – Republica Moldova, s-a decis să se lucreze pe o strategie, o strategie, de data aceasta, pe termen mediu şi lung, care va stabili cum anume ne vom poziţiona în această relaţie. Între timp, evoluţia politică din Republica Moldova ne-a arătat tuturor că partidele proeuropene au dificultăţi, vorbesc de partidele proeuropene din R. Moldova, sigur, şi aceste dificultăţi s-au văzut foarte bine după alegerile parlamentare pe care le-au avut ei în 2014.

Este, deci, nevoie de o relaţie îmbunătăţită. Faptul că România vine în sprijinul Republicii Moldova cu o finanţare importantă este doar un început. Noi credem că e nevoie de o implicare mult, mult mai profundă în relaţiile economice dintre România şi Republica Moldova, şi este nevoie în continuare de implicarea noastră în construcţia şi întărirea instituţiilor democratice. Aceste lucruri, toate, vor fi prevăzute în strategia pe care o vom avea pregătită pentru sfârşitul acestui an.”

Iar în sesiunea de întrebări și răspunsuri, subiectul a revenit:

„Solicitarea noastră în CSAT a fost ca în cel mai scurt timp să se constituie acest grup de lucru, Ministerul Afacerilor Externe, cu SIE, cu SRI, cu Administraţia Prezidenţială, şi această strategie trebuie să se adreseze tuturor temelor care sunt relevante în relaţia dintre România şi Republica Moldova. Dar, din capul locului, în discuţia avută în CSAT, am atras atenţia că trebuie să facem o deosebire foarte clară între abordări foarte serioase pe care putem să le avem în relaţia dintre România şi Republica Moldova şi abordări populist-electoraliste care este posibil să apară în săptămânile următoare şi lunile următoare, fiindcă vom avea la noi campania electorală pentru parlamentare şi, aproape în acelaşi timp, vom avea campanie electorală în Republica Moldova pentru alegeri prezidenţiale.

Jurnalist: Discuţia despre o eventuală unire se încadrează în zona populistă?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Discuţia despre o eventuală unire se va trata în strategie pe care o vom discuta în CSAT la sfârşitul anului.”

Nu întâmplător, reuniunea CSAT a venit imediat după desfășurarea la Washington a celei de-a cincea reuniuni interministeriale româno-americane din cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI, care a emis o nouă declarație politică publicată pe site-ul Departamentului de Stat și care statuează fără echivoc colaborarea româno-americană pe toate zonele de interes strategic ale României, explicit fiind notate în declarație Republica Moldova și Balcanii de Vest. Dincolo de angajamentul puternic de acțiune comună, declarația închide definitiv și dubiile lansate de afirmațiile Ambasadorului Pettit de la Chișinău, cu ocazia zilei independenței Republicii Moldova și respinge orice formulă divergentă între București și Washington privind strategiile pe Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, este de notat primirea, nescontată inițial, a ministrului Apărării Republicii Moldova, Anatol Șalaru, de către președintele României, după numeroase primiri la nivelul omologului său și al ministrului Afacerilor Externe, o altă vizită și primiri simbolice, care închid tema extrem de dezbătută la Chișinău sub imperiul alegerilor prezidențiale directe, dar și de către un set de agitatori români implicați prin campanie la Chișinău, privind poziționarea României, lângă Guvernul Republicii Moldova și mai ales lângă Ministrul Apărării, Anatol Șalaru.

Un semnal consistent, menit să infirme aberațiile privind susținerea lui Vladimir Plahotniuc de către România – o campanie ce are drept scop să afecteze Bucureștiul în conștiința publică din Republica Moldova, dar și să estompeze bătălia Est-Vest a influențelor geopolitice printr-o pseudo-bătălie pro/anti-oligarh, unde România ar fi plasată în partea rea a baricadei. România susține drumul european al Republicii Moldova, reformele și construcția instituțională, nu pe Plahotniuc sau pe oricare alt lider politic sau candidat prezidențial, care nu a ajuns să vadă pe dinăuntru Palatul Cotroceni. Iar Președintele Klaus Johannis a strâns doar mâna oficialilor guvernamentali, nu întâmplător a ministrului Apărării, Șalaru, săptămâna trecută, și niciun Leancă, Năstase, Maia Sandu sau, doamne-ferește, Dodon nu a fost primit de președinte. Aici apele s-au separat și sunt îndeajuns de clare pentru a face să roșească fel de fel de consultanți cu pretenție de a susține că știu ei ce vrea statul român sau care-i sunt opțiunile.

Acum, revenind la marile mesaje legate de ședința CSAT, ele sunt următoarele:

- Relația cu Republica Moldova e de primă importanță pentru România, și ea trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică şi mai previzibilă

- România elaborează o strategie pe termen mediu și lung, discutată până la sfârșitul anului, care va prevedea, pe lângă finanțarea importantă, relații economice profunde precum și implicarea în construcția și întărirea instituțiilor democratice în Republica Moldova.

- Această strategie trebuie să abordeze toate temele care sunt relevante în relaţia dintre România şi Republica Moldova, făcând o deosebire între abordări foarte serioase şi abordări populist-electoraliste. Discuţia despre o eventuală unire se va trata în strategie, în CSAT, la sfârşitul anului, în sensul elementelor care afectează astăzi România prin asemenea acțiuni publice și afirmații populist-electorale.

Interpretările la nivel public au depăşit afirmațiile președintelui, de aceea trebuie subliniat foarte clar faptul că România susține construcția instituțională, cooperarea economică și finanțarea Republicii Moldova, susține acțiunea guvernului de la Chișinău – atât timp, cât face reformele – și mai susține alegerea unui viitor președinte pro-european, și nu a vreunui candidat prezidențial, a unui om forte al regimului, fie el și oligarh. Şi nici unirea, în termenii populişti, care se vor manifesta în perioada următoare: la Chişinău, în campania prezidenţială, la Bucureşti – în cadrul alegerilor generale. Asta e poziția României, reflectată în declarațiile președintelui României, Klaus Johannis, și orice excedează aceste declarații sunt speculații și interpretări deseori răuvoitoare.

În ceea ce privește dezbaterile despre unire în spațiul public, ele sunt apanajul organizațiilor neguvernamentale sau ale partidelor politice în campanie, dar acestea afectează interesele României. Iar abordarea oficială este strategia despre construcția instituțională în statul Republica Moldova, a mecanismelor și instituțiilor democratice, nu distrugerea lor în perspectiva unei soluții unioniste, pe picior, eventual și cu revizionism și modificare de frontiere pe Nistru. Aceasta este abordarea oficială a României în afirmațiile directe ale președintelui Klaus Johannis.