Vitalie VOVC // Decizia CEC: secții de vot fǎrǎ alegǎtori?

CEC-ul a zis A și ar trebui acum să zică și B, altfel eforturile sale (și banii publici cheltuiți!) vor fi zadarnice, cu efecte de bumerang nefaste ulterior.

Așadar, CEC-ul a făcut publică lista secțiilor de vot care vor fi deschise în străinătate! Sunt exact 100 la număr, cu 5 mai multe decât în 2014, ceea ce constituie, fără îndoială, un progres. Capacitatea maximă a acestor secții de vot, conform legislației, este de 300.000 de alegători. 

Vom aminti că acum 10 zile mai mulți reprezentanți ai diasporei au lansat o scrisoare deschisă în care cereau, în anticiparea deciziei CEC-ului care urma să vină, ca alegrile din 2016 să se desfășoare cel puțin în aceleași condiții precum în 2014, ceea ce înseamnă un număr suficient de mare de secții de vot peste hotarele țării și posibilitatea identificării alegătorilor inclusiv cu pașapoarte de străinătate expirate.

După cum vedem, primul punct a fost validat. Dar, din moment ce CEC-ul a decis să deschidă un număr impunător de secții de vot în străinătate, a doua decizie, și anume cea care ține de validitatea pașapoartelor, trebuie să vină și ea neapărat! În caz contrar, numeroși cetățeni ai Republicii Moldova nu vor putea vota și aceste secții vor înregistra un număr de alegători sub acel din 2014. Dacă pentru emigrații din Federația Rusă, pașaportul valabil este practic o obligație, căci în bază lui poți intră în țară fără viză (și posibilitățile la dispoziția cetățenilor se opresc cam aici), pentru emigrații în țările occidentale situația este diferită. Deși putem circula liber cu pașapoarte biometrice, pașaportul moldovenesc nu-ți permite să desfășori o activitate profesională, de exemplu. Trebuie, însă, să ținem cont și de faptul cǎ această prevedere este una relativ recentă, iar mulți moldoveni au preferat să-și perfecteze acte în țările care le oferă mai multe drepturi și protecție. Nu putem învinui cetățenii de acest lucru și de faptul că doresc să iasă din ilegalitate, nu-i așa?

Argumentul precum că a folosi acte false este ilegal nu ține din simplul motiv că există o diferență între „fals” și „expirat”. În cel mai rău caz am putea spune că aceste acte sunt nule, dar nicidecum false. Însă atunci ne putem pune și alte întrebări: la ce servesc aceste acte? Rațiunea ne-ar spune că la identificarea alegătorului și la evitarea fraudei. Pentru identificarea alegătorului nu cred că valabilitatea actelor de identitate schimbă ceva, iar fraudele în birourile de vot din occident nu s-au înregistrat în trecut. Nu putem să ne plasăm în această logică a evitării fraudelor ex ante, restricționând din ce în ce mai mult dreptul constituțional la vot al cetățeanului. CEC-ul dispune de suficiente mijloace pentru a verifica à posteriori dacă au existat fraude.

Mai mult decât atât, o participare mai mică la acest scrutin ar putea constitui un argument pentru reducerea ulterioară a numărului de birouri deschise în străinătate. Or, pânǎ acum a existat o corelație directă între numărul de birouri deschise și numărul alegătorilor: 

La toate aceste trei scrutine valabilitatea Pașaportului de străinătate nu a fost luată în calcul.

Pe final, vă propun un tabel comparativ al secțiilor de vot. Rusia câștigă cel mai multe secții – 3. În Franța vor fi deschise cu 2 birouri de vot mai mult (vom remarca și o mai bună repartiție geografică!). În SUA și Turcia va fi cu un birou mai mult, iar cetățenii din Japonia vor avea și ei un birou de vot de această dată. Au pierdut câte o secție de vot Portugalia, Marea Britanie și Cehia.